Diferența dintre infecție și inflamație se află printre motivele pentru care îți sunt recomandate analize medicale. Deși apar împreună, infecția cauzează inflamația, nu sunt unul și același lucru. Doar anumite teste și analize pot identifica rapid și corect diferențele dintre ele, prin raportarea la valori de bază, normale.
Dacă ai fost curios să „citești” rezultatele date de un laborator specializat în analize medicale, ai observat o mulțime de valori și intervale valorice. Fiecare valoare sau interval valoric va avea o interpretare.
Dacă sunt depășite valorile, pe rezultatele analizelor vor apărea cifre și numere îngroșate, scoase în evidență. Medicul specialist este singurul care poate interpreta rapid analizele și valorile respective pentru a putea prescrie un tratament și a oferi un diagnostic.
Însă și pacientul poate „citi” valorile din analize pentru a înțelege dacă se confruntă cu o inflamație sau o infecție, dar doar în scop informativ, fără a lua o decizie medicală în baza „citirii” sale și fără administrarea de tratamente în mod arbitrar.
Inflamație vs. infecție: cum le deosebești mai ușor?
Inflamația este răspunsul corpului la o afecțiune, la un traumatism, o rană, o infecție, la germeni, substanțe chimice. Este un proces natural, esențial pentru vindecarea și „repararea” țesuturilor sau organelor afectate.
Febra este cel mai simplu și evident semnal al funcționării sistemului inflamator din corp. Sistemul imunitar trimite imediat celulele inflamatorii și citokinele pentru a genera un răspuns inflamator ce va determina începutul procesului de vindecare.
Odată cu inflamația poate să apară și durerea sau decolorarea. Durerea nu e extremă, inflamația e de cele mai multe ori moderată dacă e vorba de un proces de vindecare treptată.
Inflamația poate fi acută și cronică. Cea acută apare din senin și e temporară, durează câteva ore, poate zile; cea cronică poate dura luni sau ani și e mai greu de suportat.
Infecțiile declanșează inflamația în cele mai multe scenarii. Infecția este generată de microorganisme, bacterii, virusuri, paraziți, ciuperci, proteine infecțioase care încearcă să invadeze corpul uman prin multiplicare rapidă.
Infecțiile pot fi contagioase sau apărute în urma contactului direct cu mâncare contaminată, cu apă, sol, aer, animale sau insecte. În literatura de specialitate se discută despre infecții virale cauzate de virusuri, de infecții bacteriene, de infecții parazitare, de infecții fungice.
Pe listă putem adăuga și bolile prionice, infecții rare și ereditare, cauzate de regulă de proteine „defecte” care distrug sistemul nervos, cel mai bun exemplu fiind boala Creutzfeldt-Jakob.
Simptomatologia infecțiilor depinde de tipul de infecție și de zona afectată. De la febră și frisoane la tuse, strănut, stare de rău, greață și vărsături, la diaree, probleme respiratorii, oboseală, leziuni și erupții cutanate, toate pot fi caracteristice unei infecții.
Infecția provoacă aproape întotdeauna o inflamație, însă nu e o regulă generală. Putem avea inflamație fără infecție, de exemplu în cazul unor entorse sau când pacientul are artrită.
Indicatorii inflamației și infecției din analizele de sânge și cum să îi interpretezi
Pentru a realiza o distincție clară între inflamație și infecție, medicul specialist poate recomanda analize de sânge. Hemoleucograma și markerii inflamatori vor fi analizați pentru a se putea decide dacă e vorba de infecții sau doar de inflamații sau poate de ambele.
Pentru detectarea inflamației, cele mai concludente analize sunt: Rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH), Proteina C reactivă (CRP), Procalcitonina (PCT), Vâscozitatea plasmatică (PV). Toate detectează o creștere a proteinei din sânge, fiind folosite ca markeri ai inflamației.
Rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH) măsoară rata de separare a celulelor roșii din sânge de plasmă. Rata e măsurată în milimetri per oră, iar dacă anumite proteine acoperă celulele roșii, ele se vor lipi între ele și vor fi mai grele. O valoare mare poate indica o inflamație prezentă în corp.
Proteina C reactivă (CRP) are valori mai mari când există o afecțiune ce determină inflamație. Spre deosebire de VSH, CRP măsoară nivelul unei proteine specifice.
Procalcitonina (PCT) măsoară nivelul substanței produse de tiroidă în mod normal, însă dacă e produsă de alte organe este vorba de o infecție bacteriană. Pneumonia și septicemia, care vor genera și inflamație în corp, vor putea fi detectate mai simplu cu această analiză.
Vâscozitatea plasmatică (PV) e mai greu de realizat și se folosește mai rar; indică și ea o inflamație, fiind un marker clasic al inflamațiilor.
Valorile normale pentru markerii inflamatori descriși anterior sunt:
- ESR: 0-22 mm/oră pentru bărbați și 0-29 mm/oră pentru femei;
- CRP: 3 mg/L și mai puțin de 10 mg/L;
- PCT: un nivel peste 0.25 mcg/L poate confirma o infecție în piept, un nivel peste 0.5 ng/L confirmă septicemia;
- PV: valorile normale la adulți sunt de 1.50-1.72 mPA.
Aceste valori sunt orientative; ele pot varia în funcție de vârstă, de prezența unei sarcini, de laboratorul care efectuează analizele de sânge. PV și ESR nu se schimbă așa de repede precum CRP, dar CRP nu e afectat de atât de mulți factori precum PV și ESR, deci se folosește mai des pentru detectarea inflamației din corp.
În cazul infecției, anumite analize de sânge pot fi markeri cheie pentru stabilirea rapidă a tratamentelor și diagnosticare. Dintre acestea, cele mai utilizate sunt:
- Leucocitele (globulele albe) – WBC. Ne vom uita atent la formula leucocitară: la neutrofile, dacă au valori crescute; la limfocite, dacă și ele au valori crescute; la eozinofile, dacă valorile sunt peste limitele normale indicate în tabelul cu analize. Valorile prea mari indică aproape tot timpul o infecție. Valoarea normală standard WBC este cuprinsă între 4.000 și 11.000 celule per microlitru de sânge. La neutrofile, tot ce depășește 55-70% din totalul WBC indică o infecție în corp. La limfocite, tot ce depășește 4.800 celule per microlitru sânge indică infecție; valorile normale sunt cuprinse între 1.000 și 4.800.
- Proteina C reactivă (CRP) – CRP e o proteină produsă de ficat ca răspuns la inflamație. Niveluri peste 10 mg/L indică inflamația cauzată de o infecție, cel mai probabil.
- Rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH) – un nivel peste 20 mm/oră la bărbați și peste 30 mm/oră la femei indică inflamația care e direct legată de o infecție din corp.
- Procalcitonina (PCT) – e un marker ce permite diferențierea clară între o bacterie și un virus care a provocat infecția. Dacă e mare, e o infecție bacteriană în corp; dacă e scăzută, e doar inflamație sau un virus ce nu poate fi „atacat” cu antibiotice specifice. Valorile normale sunt < 0,05 ng/mL. Dacă valorile sunt între 0,05 – 0,5 ng/mL, e clar o infecție locală; dacă sunt între 0,5 – 2,0 ng/mL, e o infecție bacteriană.
Infecția bacteriană se va reflecta în analizele de sânge astfel: valori ridicate WBC, neutrofile cu valori ridicate, CRP cu valori crescute, nivel crescut Procalcitonina (PCT).
Infecția virală va corespunde unor valori normale WBC sau mici, dar limfocitele vor avea valori mari, iar CRP va fi ușor ridicat ca valoare.
Inflamația cronică sau autoimună va însemna în analizele de sânge valori mărite ușor sau normale ale WBC, CRP normal sau cu valori mărite, Rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH) cu valori foarte mari.
Valori ale CRP peste 100 mg/L vor însemna prezența unei infecții sau a unei inflamații acute severe. Procalcitonina (PCT) cu valori prea mari indică infecție bacteriană sau cauze inflamatorii.
Toate aceste valori nu vor fi „citite” și interpretate izolat. Analizele de sânge se vor interpreta întotdeauna în contextul simptomatologiei. Uneori valorile pot fi influențate și de stres, efort fizic, hidratare, medicamente.
Doar medicul le va putea interpreta corect și va putea oferi un diagnostic clar.
