Nu știi că ai o problemă până nu mergi la analize de rutină; nu doare, nu are simptome tipice care să te trimită la medic. Colesterolul „crescut” este un pericol real pentru sănătatea noastră și are nevoie de diagnosticare cât mai rapidă și de un control strict. Cunoașterea valorilor normale, a cauzelor și a opțiunilor de tratament poate fi un prim pas spre prevenirea unor valori anormal de mari în cazul colesterolului.
Colesterolul „crescut” nu e un motiv de alarmă de cele mai multe ori. Însă, pe măsură ce valorile cresc tot mai mult și „grăsimea” din sânge se tot acumulează, apar și problemele reale în toate sistemele esențiale ale organismului. Doar medicul specialist va putea interpreta valorile colesterolului și va recomanda tratamentele adecvate și planul de prevenție pentru evitarea valorilor extreme.
Hipercolesterolemia. De ce ajunge colesterolul „să crească” prea mult și care sunt valorile anormale care te trimit la medic
Hipercolesterolemia sau colesterolul „crescut” este o afecțiune comună caracterizată printr-un nivel de colesterol în sânge prea ridicat, cu riscul depunerii grăsimilor pe pereții vaselor de sânge. Când ne referim la hipercolesterolemie, avem în vedere colesterolul total și LDL-Colesterol („rău”).
Cauzele colesterolului „crescut” sunt multiple. Cele mai importante sunt de departe cauzele genetice. Hipercolesterolemia familială, însoțită de mutații care reduc eliminarea LDL din sânge (prin receptorul LDL / căi asociate), este cauza genetică principală. LDL este foarte mare (peste 190 mg/dL la adulți), există istoric familial de infarct/boală cardiovasculară precoce și simptome tipice: xantoame, xantelasmă, arc cornean.
Dislipidemiile genetice nu se reduc doar la hipercolesterolemia familială. Literatura de specialitate amintește și de hipercolesterolemia poligenică sau dislipidemia combinată familială. Stilul de viață și factorii metabolici ar putea fi pe lista cauzelor probabile pentru colesterolul „crescut”.
Dacă pacienții consumă cantități mari de grăsimi saturate, fără eliminarea grăsimilor trans, au exces caloric și creștere în greutate, sunt sedentari, nu au activitate fizică constantă, sunt obezi sau fumează, riscul de a dezvolta hipercolesterolemie este mult mai mare.
Anumite boli cresc LDL/colesterolul total: hipotiroidismul (scade „curățarea” LDL din sânge), diabetul zaharat necontrolat, rezistența la insulină, sindromul metabolic (cu o creștere a trigliceridelor și modificarea particulelor aterogene non-HDL/ApoB), boala renală cronică și/sau sindromul nefrotic, colestaza sau bolile hepatobiliare obstructive, unele boli autoimune (lupus), HIV.
Glucocorticoizii, amiodarona, unele antipsihotice și imunosupresoarele sunt cunoscute pentru influențarea colesterolului și creșterea valorilor, la fel și unele diuretice tiazidice. După menopauză, scăderea estrogenului este asociată frecvent cu o creștere a colesterolului/LDL-ului și cu un risc cardiovascular important.
La femeile gravide, lipidele cresc fiziologic, nemai-luându-se în considerare interpretarea după intervalele și valorile standard. Factorii de risc pentru hipercolesterolemie sunt, de regulă, istoricul familial, genetica, dieta nesănătoasă, sedentarismul și obezitatea, fumatul, diabetul și hipertensiunea netratate, bolile renale, vârsta și menopauza la femei.
Cât despre valorile normale și anormale ale colesterolului și LDL-ului, acestea depind mult de vârstă și reflectă, de obicei, o stare de fapt dintr-un anumit moment; se pot schimba și trebuie repetate analizele.
Valorile pentru adulți:
· Colesterol total – ideal sub 200 mg/dL; 200–239 mg/dL este „borderline”; peste 240 mg/dL este colesterol „crescut”;
· LDL – sub 100 mg/dL este ideal; între 100-129 este încă bun; valorile 130-159 reprezintă „borderline”; 160-189 este LDL crescut; peste 190 este foarte crescut;
· HDL – peste 60 mg/dL este ideal; „scăzut” sub 40 mg/dL la bărbați, sub 50 mg/dL la femei;
· Non-HDL (TC – HDL) – sub 130 mg/dL;
· Trigliceride – sub 150 mg/dL ideal; 150-199 reprezintă borderline; 200-499 sunt valori crescute; peste 500 foarte crescute.
Valorile pentru copii și adolescenți:
· LDL – sub 110 mg/dL ideal; borderline 110-129; LDL crescut peste 130 mg/dL;
· Colesterol total – sub 170 mg/dL, borderline 170-199, colesterol total crescut peste 200 mg/dL.
Ținta pentru LDL în funcție de risc:
· Risc foarte înalt – ținta e sub 55 mg/dL și o reducere de mai mult de 50%;
· Risc înalt – ținta e sub 70 mg/dL;
· Risc moderat – ținta e sub 100 mg/dL;
· Risc scăzut-ținta e sub 116 mg/dL.
Când trebuie să ne alarmăm și cum se diagnostichează colesterolul „crescut”?
Pentru că hipercolesterolemia nu are simptome tipice, evidente, prezentarea la medic trebuie luată în calcul chiar dacă te simți bine. Se va merge cât mai curând (câteva zile, 1-2 săptămâni) dacă valorile LDL sunt peste 190 mg/dL, pentru tratament și evaluarea cauzelor secundare și a istoricului familial.
Trigliceridele peste 500 mg/dL necesită intervenție rapidă. În caz de rezultate „borderline”/moderate și factori de risc sau istoric cu un trend crescător, se repetă analizele și se discută obligatoriu cu medicul.
Verificarea profilului lipidic la 4-12 săptămâni după începerea sau ajustarea tratamentelor este recomandată pentru a vedea răspunsul și aderența, după care se repetă la 3-12 luni. O testare/screening la 5 ani, începând de la 19 ani, este o abordare precaută în caz de colesterol „crescut”.
La copii și adolescenți, specialiștii recomandă, în general, testarea o dată între 9-11 ani și o dată între 17-21 ani (chiar mai devreme de aceste vârste dacă există risc familial). Când deja avem semne fizice în forme genetice severe – xantelasmă (depuneri gălbui pe pleoape), xantoame (depuneri în piele/tendoane), arc cornean -, valorile pot fi foarte mari.
Complicațiile aterosclerozei vor da și durere toracică, vor duce la infarct, AVC, boală arterială periferică și alte afecțiuni foarte grave, cu riscuri uriașe pentru organism. Profilul lipidic, colesterolul total, LDL, HDL, trigliceridele (și non-HDL) vor indica în mod clar dacă e vorba de colesterol „mărit”.
La copii vor fi necesare 2-3 măsurători la interval de zile-săptămâni pentru o clasificare corectă a valorilor. Se verifică atent, la valori anormale, și cauzele secundare: hipotiroidism, glicemie/HbA1c (diabet), se fac analize renale, examen de urină/albumină (sindrom nefrotic), teste hepatice.
În cazuri mai grave se va recomanda lipoproteina(a), Lp(a), măsurată cel puțin o dată în viață pentru stratificarea riscului, și ApoB (la diabet, trigliceride prea mari și LDL deja mic).
În suspiciunea de hipercolesterolemia familială se vor calcula scoruri clinice și se va recurge la testare genetică. Medicul de familie, cardiologul, endocrinologul, nefrologul, hepatologul și lipidologul vor fi singurii în măsură să recomande astfel de analize pentru hipercolesterolemie.
Tratamente eficiente pentru colesterolul „crescut”
Până la tratamentele medicamentoase, medicul va recomanda schimbarea stilului de viață și a regimului alimentar. Se vor reduce grăsimile saturate, se va recurge la o alimentație cardioprotectoare, la un control al greutții foarte strict, la activitate fizică regulată și se va renunța la fumat.
Ideal, se vor consuma fibre solubile (5-10 grame pe zi) și alimente cu steroli/stanoli vegetali, cu îmbunătățirea tensiunii, a glicemiei și a greutății. Tratarea cauzelor secundare este esențială. În hipotiroidism se apelează la hormon tiroidian, în diabetul necontrolat se ajustează tratamentul specific, iar în caz de consum excesiv se renunță la alcool.
Medicamentele care scad treptat LDL și colesterolul total sunt statinele în prima fază, cu acțiune la nivel hepatic și efecte vizibile încă din prima săptămână. Efectele complete apar după o lună, iar în 4 săptămâni scade colesterolul. Schimbări procentuale maxime ale LDL se văd în 4-12 săptămâni.
Se mai administrează ezetimib (inhibitor al absorbției colesterolului), care scade cu 13-20% valorile și se poate lua alături de statine, precum și inhibitori PCSK9 (anticorpi monoclonali), cu procente de reducere de până la 60% și efecte maxime la 1-2 săptămâni după doză.
Inclisiran (siRNA anti-PCSK9) are o acțiune interesantă pe LDL: scade încă de la 14 zile de la începerea administrării, iar la 30 de zile scăderile medii pot fi de 45-50%.
Acidul bempedoic (inhibitor ACL, pentru intoleranțe la statine) are o acțiune bună, iar la 6 luni de administrare procentele pot ajunge la 21% reducere a LDL-ului. Sunt necesare 3 săptămâni pentru a atinge un nivel LDL constant, apropiat de cel ideal.
Rășinile care leagă acizii biliari scad ușor LDL-ul (cu 15-30%) – atenție la ele, pot crește trigliceridele la unii pacienți. Afereza lipoproteinelor este rezervată doar pentru hipercolesterolemia familială severă sau pentru cazurile refractare.
Dacă avem trigliceride mari și VLDL-colesterol total mare, se administrează tratament pentru prevenirea pancreatitei. Fibrații ar putea reduce valorile trigliceridelor cu 30-50%. În caz de risc cardiovascular sau în boală coronariană cronică, ar putea ajuta și icosapentul etil.
Nu se reduce riscul cardiovascular și nu se recomandă adăugarea niacinei, a fenofibratului sau a suplimentelor cu omega-3 la statină. În sarcină nu se recomandă statinele.
MedLife oferă pacienților care au probleme cu valorile colesterolului (HDL sau LDL), trigliceridelor sau colesterolului crescut diagnosticare și recomandări de analize medicale decontate CNAS cu bilet de trimitere sau plătite integral. Medicii specialiști de la MedLife au o experiență vastă și pot diagnostica, pe baza rezultatelor analizelor, afecțiunile care au dus la valori anormale ale colesterolului.
Cu acces rapid la tehnologii moderne de diagnostic, eliberarea rapidă a rezultatelor și posibilitatea programărilor telefonice sau online (prin aplicație sau formular dedicat), MedLife este pregătit din toate punctele de vedere să ofere consultații și să trateze pacienții cu hipercolesterolemie în toate clinicile și hiperclinicile sale. Medicul cardiolog, internist sau medicul de familie de la MedLife se va ocupa de evaluarea inițială, recomandarea analizelor și stabilirea planului terapeutic, monitorizând periodic starea de sănătate a pacientului.
Abonamentele de sănătate de la MedLife includ anual analize precum LDL colesterol, HDL colesterol, trigliceride și colesterol total, ideale pentru monitorizare.
Prețurile analizelor variază în funcție de investigație: LDL-Colesterol este 26 RON, colesterol total 21 RON, HDL-Colesterol 28 RON, VLDL-Colesterol 20 RON, Non-HDL Colesterol 27 RON. Colesterolul din lichidul de puncție costă 72 RON, având rezultatul disponibil în 3 zile lucrătoare. VLDL-Colesterol și Non-HDL Colesterol au rezultatele disponibile într-o zi lucrătoare, iar restul în 2 zile lucrătoare.
Trigliceridele costă 21 RON (rezultat în 2 zile lucrătoare), iar trigliceridele din lichidul de puncție 72 RON (rezultat în 3 zile lucrătoare).
